Nu ştiu să iubesc decît
Ca prostul, timid şi fără asigurare,
Complicat, temător şi tremurător.
Te privesc de parcă văd pentru prima oara, sub o rochie de bumbac,
Sfîrc întărit de femeie,
Îmi tremură genunchii.
Unde să-mi ascund privirea,
Să nu dau peste vreo altă ispită?
(sub masă, dacă mi-aş băga capul,
sunt sigur că ţi-as vedea glezna,
nu e o soluţie)
Respir cu un şuier, noroc că fumez.
Hormonii sau sfinţii s-au prins într-o horă în creierul meu,
Iar tu de uiţi la mine cu ochii ăia mari şi rotunzi
Şi îmi povesteşti
Cît de frumoase sunt pisicile.
Îmi place ideea, dar nu mai am timp
O mînă îmi iese din suflet,
Ajunge la tine
şi mîngîie ,
(Ce bine că mi-am taiat unghiile cu ocazia ultimului moment de sinceritate!)
Umărul zgîriat destul de urît
Probabil,
De ultimul motan pe care l-ai găsit lîngă tomberon
Povesteşti în continuare…
Acum spui că îţi plac şi căţeii
Dar mîna mea pornind din umăr de suflet
Caută punctul G al sufletului tău
Ştiu !
Nu s-a demonstrat că toate femeile au un punct G!
Mai ales în suflet.
Dar nu mă aştept să demonstrez ceva.
Tot ce e important
ştiu de fapt de la început.
Caut totuşi,
Ca prostul, timid şi fără asigurare,
Complicat, temător şi tremurator.
Ceva,
Ce ştiu,
din felul cum mă priveşti
Că ai.
