Poate că într-o zi
Ne vom da seama
Că ne-am iubit o viaţă!
Ups!
Te-ai gîndit vreodată aşa?
Iar strălucirea ochilor tăi
Îmi va aminti atunci,
E drept,
Printre ploeapele un pic mai ridate,
De vremea cînd roşeai
Iar eu îţi spuneam să stai liniştută.
"Te coci."
În ziua în care ne vom da seama
Că ne-am iubit o viaţă întreagă
Nu ne vom spune totuşi nimic în această privinţă.
Tu vei continua să-mi critici defectele
Iar eu mă voi face în contiuare că plouă.
Te vei enerva probabil la fel de tare
Numai că de data asta zîmbetul va reveni mai repede
"Ce rost mai are să te enervezi
Cînd ştii că ai fost iubită o viaţă întragă"
Îmi vei arunca totuşi o privire duşmănoasă
Că nici să denaturezi într-o zi
Felul în care a mers o iubirede o viaţă
Nu se face.
A doua zi de abia,
Îţi voi spune că ne-am iubit o viaţă
"Cum vine asta?", vei întreba
"O viaţă şi o zi, tot o viaţă face moşnege?
Nu e corect matematic!"
Iar eu îţi voi răspunde
"Babo! Stai prost cu aritmetica!"
Iar tu te vei enerva din nou.
