miercuri, mai 20

Omul de stiinta

Am luat într-o zi
O amintire dulce-amară
Am pus lupa pe ea
Hotărât să văd mai clar.
Ce e dulce, ce-i amar?

Am ars toate cărţile
Am pierdut toate hartile.

Am lunecat nebuneşte
Pe topoganul memoriei
Dincolo de amarul umilinţei,
Dincolo de dulcele gloriei.

Pe carari nebatute,
In colturi nestiute.

Reacţiile chimice,
Simptomele clinice
Nu au putut atunci opri
Sufletul din a-mi vorbi.

Cuvinte vechi,
Nebanuite perechi.
Vasilisci si Aspide,
Cosmaruri lucide.
Erosi si Prometei,
Trairi de zei.

Dulce am bolit,
Amar m-am şcolit.
Periculos am tanjit
Spre radacini de fiinţă.

În ale sufletului am fost atunci
Un om de ştiinţă.