Cum te uiţi la inima mea,
În dreapta, jos,
Ţin o mică supărare.
O am acolo, pentru cand lucrurile merg prea bine
Uite, de exemplu ieri,
Eram fericit.
Cînd, deodată,
Inima a tresărit.
Supărarea voia să iasă
De la rece,
Aşa, din senin şi fără vreun motiv,
Din singurul loc cu gheaţă al sufletului meu
De fapt, nu e o supărare
E mai curand o tristeţe
Uitată acolo
Într-un moment de neatenţie
Al vreunuia drag mie.
Aşa un mecanism
Mi-ar prinde bine să-l am pregătit
Pentru cînd sunt prea supărat…
Poate mă ajuţi tu…
Undeva,
Cum te uiţi la inima mea, în stînga jos
Lasă-mi cîndva, cînd ai timp,
o mică bucurie.
Dacă se intampla si nu-s acolo,
nu-mi purta pică
Las-o oricum,
O voi lua
Cînd voi avea mai multă nevoie de ea.
